„Oamenii de bine”

            Cindva am sa povestesc pe blog despre sansa pe care am avut-o, de a-l intilni pe regele Mihai. M-a fascinat scurta discutie purtata la castelul Savirsin,cindva , intr-un Craciun…Cel mai mare roman, nemtul Carol 1 a cladit Romania moderna. Astazi e atit de usor sa vorbesti despre regalitate, e chiar o moda sa o faci…Toate televizunile se inghesuie sa prinda imagini , talk-showuri, reportaje monarhice.Fara frica anilor ’90.Am prins frica aia…Azi e tarziu. Atunci, in ’90-91 cind inca se mai putea, prea putini aveau curaj…
              Prin ’90 si ceva, inca pusti fiind, am fost sanctionat si mustruluit aspru pentru ca am crezut in monarhie intr-o lume a „oamenilor de bine”…Cit de repede i-ati uitat pe „oamenii de bine”. Din lehamite n-am sa le scriu numele „oamenilor de bine” cu care eu m-am „accidentat” atunci.Ii reintilnesc adeseori prin Timisoara, culmea, unul a devenit chiar simpatizant regal…Din respect insa ma inclin in fata celor ce nu mai sunt si care ATUNCI, cind era greu, au crezut…Nelu Craciun, George Serban, Ion Monoran…
           ATUNCI inca se putea dar atunci Romania striga „Afara , afara cu regele din tara”…Era o tara a „oamenilor de bine”…
           Am gasit pe net o fotografie uimitoare, facuta la Castelul Peles…Regele, intr-un jeep US Army, coborind treptele Pelesului. Astazi poza ar fi fost pe prima pagina a ziarelor si deschidea buletinele de stiri..Cum ar comenta presa de azi, poza de mai jos?…Mondenul din 1944…mihai-2

Acest articol a fost publicat în Scrise cu negru. Salvează legătura permanentă.