1 iunie…
Acolo, în fundalul fotografiei, cât să nu se vadă, sunt ai mei. Îmi arăt copiii rar, spre deloc, prin ziare, online sau la televizor.
I-am lăsat să-și trăiască copilăria normal. Nu i-am obligat să exceleze, să facă balet, înot, limbi străine, pian, să câștige olimpiade sau premii, și nu le-am cerut niciodată să fie primii în clasă. Destinul ne împlinește sau ne prăbușește visele, oricâte premii am fi câștigat în copilărie.
I-am învățat să fie buni, miloși cu cei din jur și blânzi. Sunt calități care nu vor expira niciodată pe durata umanității.
Vor dispărea meserii, deprinderi, inteligența artificială ne va înlocui în multe , dar niciodată în bunătate. E „meseria” care nu o să dispară. Bucurați-vă de copii…
Pentru că există o vorbă frumoasă care spune că: “ 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐧𝐚𝐬̦𝐭𝐞 𝐧𝐞 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚̆ 𝐃𝐮𝐦𝐧𝐞𝐳𝐞𝐮 𝐧𝐮 𝐬-𝐚 𝐩𝐥𝐢𝐜𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐭 𝐝𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢“
