La inceputul anilor ’90 Berlusconi a inventat o gala a fotbalistilor esuati, a celor care n-au avut sansa marilor stadioane si a difuzat-o mai apoi ani de zile pe canalele lui de televiziune. Gala nu s-a bucurat de mare succes la public, oamenii vor sa-i vada doar pe invingatori, dar Berlusconi s-a incapatinat sa-si sustina financiar ideea.
Cindva Valeriu Lazarov mi-a povestit despre omul de televizune Berlusconi si poate de atunci mi s-a lipit mai mult de suflet. A inventat un imperiu media, a reinventat fotbalul cu A.C Milan dar mai ales a avut puterea ca pe linga marile showuri cu audiente zdrobitoare sa inoculeze colaboratorilor lui din televizune ca nu audienta e intodeauna covirsitoare in luarea unor decizii…Astazi adevaratii oameni de televizune din Italia (ei sunt cei care au inventat divertismentul tv modern) au un mare respect pentru ideile de televizune ale actualului premier italian .
Mi-am amintit de toate astea privind „10 pentru Romania” la Realitatea. Am vazut acolo oameni frumosi, am auzit cuvinte curate… Gala s-a desfasurat la Cluj si cred ca uneori staiful ( cuvint importat din imperiul austro-ungar) e mai de valoare decit niste cifre seci…. Dincolo de ele, de cifrele de audienta…Ce mare lucru in ziua de azi, pe minute numarate pina in publicitate, pe cifre de audienta studiate minut/minut doar ca sa vezi unde ai coborit si unde ai urcat in timpul programului , pe o goana nebuna dupa fiecare minut, sa ai puterea ca vineri seara, in prime-time sa-l lasi pe Furdui Iancu sa cinte…Eu, alergatorul dupa ele, dupa cifrele astea nenorocite, MA INCLIN !