187 000 lire sterline

Stirile despre lefurile castigate de diferiti moderatori de televizune sunt simple fabulatii, unele exagerate-altele minimalizate, departe de adevar. Eu cel putin, dezmint sumele vehiculate…Singurul adevar incotestabil e ca televizunea din Romania, in ultimii 19 ani, n-a creat NICIUN produs demn de a fi luat in seama de piata internationala. Traim din copy-paste, altii fac si noi ne prefacem ca facem. Asta e nivelul televiziunii din Romania in lume, diferenta o fac veritabilii profesionisti de talia lui Alan Yentob de la BBC care are o leafa de 187 000 de lire sterline…Pentru ca produsele lui Yentob sunt vandabile in toata lumea…

187 000 de lire sterline este leafa pe care o ridica Alan Yentob de la BBC, postul public de televizune. Asta pe langa venitul anual de pensionare care este de 270 000 de lire sterline !  Alan Yentob s-a angajat la BBC in 1968 si a castigat o avere muncind la televizunea publica.

Zilele trecute Alan Yentob a adus din nou cifre zdrobitoare de audienta pentru BBC cu un documentar difuzat marti, 16 octombrie .  S-a ales ziua de marti pentru ca in televizunea europeana si americana weekendul nu conteaza in programe, publicul comercial consuma televizune in timpul saptamanii , atunci si acolo fiind aruncate marile productii. Dupa cum UEFA isi arunca in timpul saptamanii marile evenimete, marti-miercuri-joi – Uefa Champions League si Europa Cup. Astfel, BBC a preferat sa iasa la lupta directa in timpul saptamanii,  cu un documentar care a aruncat in aer showbizul mondial…

„The Great Pretender” este un documentar care include imagini de arhiva, niciodata difuzate, cu Freddie Mercury si alte mari nume ale scenei mondiale. Bomba o reprezinta un duet Michael Jackson/Freddie Mercury, o melodie inregistrata de cei doi si ascunsa vreme de ani de zile…” There Must Be More To Life Than This” se numeste piesa inregistrata de cei doi si difuzata in premiera de BBC…Alan Yentob e un simbol al BBC din 1968…Unde mai gasesti continuitatea in televizunea de azi?

F.  Mercury @ M. Jackson…

Acest articol a fost publicat în Scrise cu negru. Salvează legătura permanentă.