Imi amintesc bine ziua in care s-a transmis prima data color la Televiziunea Romana… Era vara, in 1983, aveam 12 ani si, tin bine minte, eram la Herculane cu bunica… Ma jucam cu cativa pusti si , spre dupa-amiaza parca, ne-am bulucit in fata unui televizor din receptia unui hotel. Nu doar noi, copiii, ci si cei mari. Receptioneri, cameriste, batranii veniti la tratament, bucataresele de la restaurantul hotelului, chelnari… Deceptie… se vedea tot alb-negru…Habar n-aveam ca e nevoie de un televizor color si ca nu era deajuns sa se transmita color…
Ieri SKY TV a difuzat in premiera o transmisie tv in format 3 D. Un meci de fotbal, Arsenal – Manchester. Sincer, pentru un asa eveniment as fi asteptat Olimipiada.N-am inteles strategia dar poate sunt calcule financiare .Pentru ca e un pas istoric care va ramine in istoria televiziunii as fi ales ca prima transmisie 3D sa fie deschiderea olimpiadei…Incepe peste citeva zile, cred ca era un prilej mai bun…
Ieri a fost un pas nou la care am asistat…Peste citiva ani transimsiile tv 3d vor fi o obisnuinta…Filme, divertisment, revelioane…Aoleuuu, ma gindesc cu groaza la un revelion cu Guta in 3D…Pe ala nu-l mai prezint!!! Promit solemn,aici !!!!
Ieri 8 puburi din Londra au fost dotate cu televizoare 3d pentru ca meciul sa poata fi urmarit. Nu s-au anuntat din timp care sunt respectivele puburi…A fost primul pas…Sunt sigur ca nu e departe momentul cind magazinele vor fi ticsite cu televizoare 3 D…SKY a anuntat deja ca din aprilie vor emite 3D…Sony va asigura camere tv 3D pentru Campionatul mondial de fotbal din Africa de Sud. In vara…Lumea s-a schimbat din nou…
Ieri mi-am amintit de Herculane…Ma uitam la televizorul ala din receptie si asteptam sa vad lumea in color…Bunica ma tinea de mana…
Am o curiozitate…Va amintiti astfel de momente? Opriti-va un minut si ginditi-va…Tineti minte primul telefon mobil? Povestiti-mi…Uitati-va la comentarii…Sunt mai interesante decit postul meu, sunt sigur…
Ce vremuri…Eu imi amintesc ca aveam cand eram mica un televizor alb negru,mic, sport si prindeam numai TVR1 deaceea mergeam la o vecina mai instarita, care avea deja televizor color si cablu, ca sa vad “Sarmana Maria”,se difuza la ACASA TV, era o telenovela “in voga” pe vremea aia:).Nici nu visam la LCD-urile pe care acum le avem majoritatea acasa.
Imi aduc aminte de primul televizor color luat in toamna lui 1988, din Obor pentru care ai mei s-au inscris pe o lista si au avut de asteptat cativa ani. A costat 16000 de lei si s-au imprumutat pe la prieteni si colegi pentru el, era un Telecolor la care m-am uitat pana prin 2000. Tata l-a imbunatatit i-a pus telecomanda, etc. Imi aduc aminte de primul meci pe care l-am vazut la un televizor color, era in 1988, finala Campionatului European, URSS – Olanda, eram mic si am ramas socat sa vad ca pe un stadion se pot ingramadi atatea culori, ca jucatorii nu au tricouri alb si negru ci portocalii, rosii, etc,iar gazonul nu e inchis la culoare ci e verde.Meciul asta l-am vazut la verii lui tata de la Targu Jiu care au avut color inaintea noastra, rudele de la Bucuresti. Imi aduc aminte ca nu ma prea bucuram de televizorul meu color pentru ca romanii transmiteau 2 ore si alea partial color, iar bulgarii se vedeau color doar cand avea chef antena colectiva. Am recuperat dupa revolutie cand ma uitam ca prostul ore intregi la desene animate si emisiuni in limba maghiara. Acum ca m-ai starnit imi aduc aminte si de calculatorul meu HC 85 pe care jucam Moon Alert, Fotbal, Packman toate incarcate de pe casete care piuiau de-ti rupeau urechile. Ar mai fi si altele dar ma opresc aici ca ce-i mult strica.
am avut un soc cand am vazut ca tom e albastru si jerry maro…
Se zice ca inainte de 89 la televizoarele alb negru marea neagra aparea verde si cand ajungea cate un om la mare avea un soc cand vedea ca e albastra…
poate e o leganda
Primu’ meu mobil a fost Motorola c520 cu cartelă Cosmorom.
primul meu joc pe televizor…era un sega parca…doar eu cu tata acasa, tata mi l-a inmanat, l-a cuplat la televizor…l-am pornit…si voiam sa ma joc…nu mergea.era pornit, dar nu mergea, nu ma puteam juca pe el.imi venea sa plang.m-a trimis tata dupa un prieten care era putin mai avansat si avea dinainte joc pe televizor.a venit, se uita, noi ne uitam la el ce face…doamne, ce vremuri, ce dor mi-e…imi trebuia doar o discheta cu vreun joc, ca sa ma pot juca
))
haha. nu stiu cati dintre voi mergeau cu cortu la mare sa la munte inainte de revolutie. Acolo in camping-uri erau adevarate “revolutii” cand, seara ne strangeam cu totii la cei ce aveau televizor sport pus pe masina (so legat la bateria masinii, modificat defapt) din fata cortului. Nimeni nu se supara ca li se calca intimitatea. Veneam fiecare cu scaunelul pliant de la cort si ne puneam in perimetrul acelor oameni. era o solidaritate asa. asta era hotelul meu d la herculane.
) a durat cam 3 saptamani sa refacem video-ul la loc.
acasa… aveam un diamant caruia ii luasem (pe sub mana) de la magazinul “moto, velo, sport” un geam multicolor care se punea in fata televizorului in care “cica” vedeai color. cel mai tare era la vizionarea unui meci de fotbal. Toti jucatorii aveau aceleasi culori la tricouri.
ma uit la premiile grammy acum. Sunt led-uri wall in spatele artistilor. cam aceeasi tehnologie nu? Numai ca “ecranul de sticla” este pus in spatele artistilor.
si o povestioara. ..: tot inainte de revolutie ne-m cumparat al-4-lea video din bloc care costa cam cat juma de dacie pe vremea aia, apropo.
toate bune, am plecat la scoala si tata a incercat sa vada o caseta. A introdus-o in lacasul de la video… video-ul evident “a inghitzit” caseta… tata a ramas uluit crezand ca a patzit ceva caseta si se puse pe luat o surubelnitza si a desfacut tot video-ul bucatzica cu bucazica ca sa scoata caseta…
acum cuvantul “video” are alta insemnatate
apropo! am toate episoadele x-files pe vhs. stateam in fiecare vineri seara si le inregistram de la pro.
Primul trelevizor color l-am cumparat in 1983,am fost norocosi sau privilegiati nu stiu cum e mai bine sa spun,se dadeau prin repartitie,sotul meu(D-zeu sa-l ierte si sa-l odiheasca-n pace) era ofiter de militie-la serviciul economic(pe atunci)si l-a rugat pe un alt coleg care raspundea de cooperatie sa ne rezolve si noua o repartitie, ce bucurie a fost pe noi! ne uitam si la desenele animate,imi amintesc ca era inainte de Craciun cand l-am primit,am organizat revelionul la noi acasa cu acest “eveniment”,pentru ca trebuie sa recunosc noi asa l-am privit.
In 1987,a fost numit comandant de politie in Negresti- Oas,atunci am avut parte de alta bucurie,un fin de-al nostru plecat in USA,ne-a trimis pachet un video,programele la TV erau de citeva ore,restrictii de curent,economii peste tot,aveam insa noroc din nou,un inginer electronist vecin cu noi facea rost de casete cu filme titrate de Irina Nistor,ne adunam seara la noi cativa prieteni si la o tava de placinte cu mere sau cu branza,urmaream doua sau trei filme pe seara…si ce bucurosi eram!Gaseam bucurii in lucruri marunte,asta e!acum avem la indemana de toate si nu mai stim sa ne bucuram de nimic,sa inteleg ca progresul are si partea rea a lucrurilor?
Cu telefonul mobil a fost la fel pe la inceputurile lui,l-am primit de ziua mea,costa atunci o mana si-un picior!si Doamne era oribil fata de modele de acum,dar,era ceva,puteai fi sunat si gasit oriunde…dar pentru ca sotul meu nu avea celular inca,dar din dar se face rai,l-am oferit lui considerand ca pentru el este mult mai important sa aiba celular.
Cu plasma din nou am avut noroc s-o iau la inceputuri,dupa moartea sotului meu ,am incercat sa intru in drepturile de deportat politic(asimilata evident cauzei mamei mele,care a fost deportata in Baragan pe cand eu aveam sase saptamani si a durat pina cand eu am implinit 5 ani,deci 5 ani pentru ea cu stampila de D.O. pe buletin,a murit insa si n-a beneficiat de niciun drept)dupa multe tergiversari,am castigat procesul cu statul (existau clar dovezi la arhivele statului,dar m-au purtat pina la Curtea de apel Oradea),asa… si primind retro dupa un an si jumatate banii,80 milioane,am cumparat LCD….sa-mi spele amintirea trista a regimului care mi-a furat copilaria.
Ups! da’ ce m-am intins Dane,gata! nu mai spun nimic,decat sa aveti o zi perfecta!
…IMI AMINTESC DE COMENTARIILE DOMNULUI CRISTIAN TOPESCU, CU OCAZIA CAMPIONATELOR DE PATINAJ ARTISTIC ….AVEAM TELEVIZOR ALB – NEGRU….SI DANSUL NE PREZENTA COSTUMELE CONCURENTILOR…UN ANSAMBLU…TURCUAZ…ROSU IN DEGRADE …PAIETE…SI EU IN FATA TELEVIZORULUI INCERCAM SA GHICESC NUANTELE PE CARE NI LE ZUGRAVEA CU ATATA PRICEPERE.
O ZI FRUMOASA !!!!
Imi amintesc ca primul meu telefon mobil l-am primit de la tata…atunci incepeau sa apara pe la noi..era un nokia 3310..am fost tare incantata…ma jucam toata ziua snake pe el..partea buna era ca tinea bateria 2 saptamani
primul televizor color l-au cumparat ai mei cand aveam eu cam 3 ani…adica acum vreo 15 ani…un royal…sunt mandra sa spun ca niciodata nu am avut o situatie materiala excelenta dar curati si linistiti am fost mereu..pe vremea aia o duceam chiar destul de rau…acum, multumim lui Dumnezeu, suntem bine si sanatosi cu totii, iar royalul cu care am crescut e la mine in camera si ma ajuta sa adorm seara
acum si primul telefon…primul telefon mobil pe care l-am tinut in mana era un nokia exagerat de mare si cu antena pe deasupra. era al matusii mele. cu cartela dialog…acum multi ani. toata lumea era fascinata de acel telefon, iar tataia, un glumet din nastere, nestiind cum functioneaza acel telefon il punea uneori la ureche spunand “alo”, apoi “mai marcela, da’ de ce nu vorbeste?”…ani de zile a fost deliciul intregii familii intamplarea cu tataia incercand sa vorbeasca singur cu telefonul.
am fost si printre primii copii din bloc care au avut calculator…imi amintesc ca jucam volfied si supaplex..ce vremuri…:D
aa..am uitat sa ma semnez…ma numesc andreea…
Excelente amintiri.
Tasha- ma uimeste sa aflu ca ai fost deportata in Baragan.Stii, parintii mei,mici fiind, bunicii mei, toti au avut domiciliul fortat in Baragan.Au stat 5 ani acolo…
Vali, serban,eu,eva,david,aliceea-multumesc pentru amintiri
Eheee , cand a aparut tehnologia mobila , am avut un Ericsson cu antena rabatabila in lateral , gen briceag…si apoi un Nokia 2010 mareee cat o zi de post de intra sim-ul in el cu tot cu suportul mare cat un card de credit.
De televizoare ce sa zic , pe primul , un Telecolor facut la Electronica l-am vazut la un unchi al lui mama , era privilegiat deoarece era cu partidu’ ….
in legatura cu telefoanele,imi amintesc de o intamplare a cumnatei mele care avea un coleg de serviciu si intr-o zi ii suna acestuia telefonul mobil(de-abia ce aparusera) si pentru ca isi dorea si ea unul s-a oferit sa i-l duca doar pentru a pune mana pe el.ceea ce nu stia ea,era faptul ca acesta avea vibratii si in momentul in care l-a atins l-a aruncat cat colo crezand ca este vorba de ceva necurat.si astfel,in loc sa ii ia ei telefonul,tatal ei a fost nevoit sa i-l plateasca baiatului…
Nu pot sa vorbesc despre primul meu televizor alb -negru ,desi mi-ar fi placut s-o fac,si asta pentru ca m-am nascut “in puf”. ca sa zic asa,dupa revolutie,cand deja aparusera televizoarele color.Poate ca ar fi fost mai bine sa fi prins perioada comunista si televizoarele alb-negru,pentru ca asa as fi savurat momentul in care tom ar fi devenit din gri albastru si jerry din negru-maro,cum spune David.Imi amintesc in schimb de primul meu telefon mobil-era un SAGEM-o “rabla”in comparatie cu miile de marciperformante de telefoane de acum,dar mi-era foarte drag.Era primul meu telefon mobil si tin minte ca-l aratam la toata lumea si vorbeam tuturor despre el .Acum ma uit ca tinerii schimaba telefoanele una doua si sa uita numai dupa firme si dupa preturi exorbitante.Nu mai exista valoare sentimentala,sa sti sa apreciezi un lucru si mai ales sa apreciezi efortul celor care ti-l ofera
Primul meu televizor era un Funai color . Am avut noroc ca m-am nascut dupa revolutie
Cand eram mai mica imi placea sa ma uit la desene(tin minte ca erau la ora 14:00 pe tvr2) .Dupa ai mei au bagat cablu si aveam desene toata ziua.Nu ma mai dezlipeam de televizor (cea mai grea pedeapsa era sa nu ma mai lase sa ma uit la tv).
Primul telefon a fost Telital,cred….. Era gen “caramida”-imens!!!
http://www.youtube.com/watch?v=BhgQ7psUshY ;Imi cer scuze ca sunt pe langa subiect, dar am gasit asta din intamplare pe youtube. M-am gandit ca te-ai bucura sa o vezi. Esti un om extraordinar si ma bucur ca am reusit sa cunosc si o alta latura a ta prin intermediul acestui blog. Cred ca avem nevoie de mai multi oameni ca tine. Vazand filmuletul mi-am amintit de vorbele doamnei Elena Lazar care lasase un comentariu la un post anterior si avea dreptate. O zi buna!
Desi sunt mai micuta decat ceilalti de aici si primul meu televizor a fost unul din acela sport alb negru,pe un birou la fel de mic intr-o camera de bloc une locuiam in vremea aceea cu printii mei,mare mi-a fost uimirea cand tatal meu a achizitionat din putinul lui salariu un televizor color “unde oamenii erau mai mari si culorile erau vii”! Tin minte ca nu aveam cablu si ma trezeam in fiecare sambata si duminica la ora 9 sa ma uit la desene!
Desi m-am nascut dupa revolutie inca am avut norocul sa trec prin astfel de momente care au devenit amintiri placute la fel cum si primul meu telefon mobil l-am primit in clasa a 7-a pentru rezultatele bune la invatatura un biet sonny ericsson care acum nici nu stiu daca mai este pe piata! Probabil la fel cum ne amintim noi acum de televizoarele alb-negru in viitor si tehnologia 3D va fi istorie!
Primul meu telefon a fost un Nokia 5110 ,de mare ce era îmi era ruşine să vorbesc la scoală la telefon.Se întâmpla în 2001 .Prima dată când l-am văzut mă gândeam dacă voi fi în stare să îl învăţ,mi se părea că are foarte multe butoane.Şi ca drept urmare şi în ziua de azi lucrez în domeniul gsm !
primul celular!! woow era ceva magic:)) aveam cam 16 ani si eram sigura ca nu o sa stiu sa-l folosesc.. era bosh: o caramida !!! dar mi-l doream atat de tare… heheh…
foarte tare post… imi aduc aminte de un tv… nu chir primul… dar era un funai luat de ai mei de la unguri…. au luat pereche cu un video… ce nebunie… premiera era teletextul…. mult mi-a luat sa imi dau seama la ce folosesc butoanele alea colorate de pe tastaura…
) primul telefon sagem 911(barcutza) era mic si practic:)))
*telecomanda (tastatura)
cand aveam in jur de 15 am tinut pentru prima data in mana un mobil..avea cartela connex go, era un nokia 5110 parca, oricum era mare ca il tineam cu 1 mana si cu una tastam
Comentarii senzationale…Multumesc!!!!
Pentru primul telefon am muncit mult, am avut conditii batute in cuie de parintii mei – trebuia sa iau peste 9,50 la capacitate. Uneori ma simteam prost, in clasa toti colegii aveau calculator si telefoane mobile gen caramida (numele de cod sub care se ascundea minunatia dupa care tanjeam si eu). Am invatat si am reusit sa imi castig primul telefon mobil: un Siemens pe care inca il pastrez (micut, albastru si cu tastele tocite de cate sms-uri am trimis). Telefonul a fost imbracat intr-o husa cu un animalut galben, tin minte si acum cat de mandra eram cand il purtam atarnat de gat, mai ceva ca pe un colier.
Mi-au facut si abonament odata cu achizitionarea telefonului, abonament pe care tot parintii mi l-au inchis pentru ca nu ma puteam limita la un anumit cost suplimentar; intotdeauna treceam dincolo de bariera fara sa ma gandesc ca totul se rezuma la bani. Eram un copil fara griji…
Calculatorul a sosit in casa mea ceva mai tarziu, pe la vreo 15 ani. Primul contact a fost marcant pentru mine. Ma uitam la mouse si nu stiam ce legatura are el cu restul componentelor, priveam monitorul si admiram o imagine cu niste pestisori colorati, dar atat. Nu indrazneam sa ating, sa descopar. Mi se parea o lumea atat de ciudata, atat de diferita. Dar n-a durat mult. Curiozitatea m-a impins spre mouse, am dat primul click ca si cand as fi dat un examen, aveam un entuziasm pe care cu greu mi-l pot explica acum. Usor-usor, lumea virtuala prindea contur. Am descoperit jocurile – mai ales Mortal Kombat pentru care ma duceam si la salile de calculatoare ca sa joc in retea, nestiind exact ce inseamna reteaua, am descoperit ca pot asculta muzica, ca pot face proiecte, ca pot sa-mi astern gandurile intr-un document word, iar mai tarziu, am descoperit internetul. Internetul – marea mea descoperire. Am invatat sa ma descopar pe mine navigand pe internet, mi-am imbogatit cultura, mi-am alimentat nevoia de a sti, am facut din acesta o unealta pentru constructia mea ca om.
Eram mic, si-n zilele ploioase tanjeam dupa joculetul de tenis incorporat in TV-ul meu, un OLT nu’j ce serie. Foarte tareee era joculetul, atat de tare incat din cand in cand un unchi de-al meu venea si imprumuta vt-ul ca sa joace cu prietenii/vecinii, sa organizeze campionate. Dupa un imprumut din asta, n-a mai mers joculetul. Am plans in ziua aia.
’92 sau ’93 : plecasera ai mei la biserica si eu trebuia sa-mi fac temele, cuminte-n casa, pt ca in momentul cand ar fi ajuns acasa, sa pot evada in fata/jurul blocului, la ascuselea, lapte gros, par-pac si miuta. Badminton-ul ma plictisea. In ziua aia n-am mai iesit; trecusera ai mei prin bazar si-mi cumparasera joculetul rusesc cu lupul din “no zait pagadi” ce prindea oua in cosulet. N-am mai iesit de incantat ce-am fost.
Tetris-ul deja era banalitate cand a aparut, jucasem pe 4 sau 6.8.6 deja. 4.8.6 care-l aveau nasii mei, oameni mai cu stare.
Primul calculator care l-am vazut era prin ’87, la fabrica unde lucra unul din parinti. Imeeeens era, cat un perete, de mare. Nu semana cu nimic din ceea ce vazusem pana la varsta aia, 4-5 ani.
Tineti minte radio-casetofoanele cu inrgistrare? Am primit cadou in ’92, unul rosu, INTERNATIONAL pe nume. Prima caseta : Ace of Base, cu ALL THAT SHE WANTS si HAPPY NATION
A venit si 1-ul TV color, ne invadasera japonezii cu Nippon-urile lor(samsung-urile de “prin ANA ELECTRONIC” erau prea scumpe). Merge Nippon-ul si-n ziua de azi, o mica dunga pe partea superioara a ecranului nu-i da voie sa funcioneze perfect, atat. Si sunt 17 ani de-atunci. Si multe PLASTIC MAN-uri au redat, si Tom&Jerry, Batman si Captain Planet. Uuuiiii, ma trec fiori amintindu-mi
Azi veneam dinspre Bacau spre Iasi si search-uiam posturi de radio : dand next din reflex(nu gaseam nimic pe placul meu), aud deodata o voce care ma transpune direct in copilarie. Povestea vocea despre filme, despre 3D, evolutie, cinema, actori. Pun mana pe telefon si-mi sun mama “Asculta, te rog! Imi vine sa plang cand ma gandesc. Mi-a facut copilaria atat de frumoasa cu vocea ei. Si nici nu stiu cum o cheama. Zi-mi te rog!” R : “Irina Nistor, puiul meu! Mergeai la nenea X, Dumnezeu sa-l ierte; si te uitai la video, la ei.”
Si cate ar mai fi . . .
Imi cer scuze d longevitatea acestui comentariu. Dan, doresc sa-ti trasmit o parere. Da-mi te rog adresa ta de mail!
primul telefon mobil a fsot bosch 530 (parca ) imi trebuiau doua buzunare pt el. eram prin clasa 10 -11 la liceu. asta era lelefon sh il avea taicamiu de la munca si il schimbase. tin minte ca cel mai barosan din clasa isi luase un ericson txx care i se schimba “fata” adica se schimba o placuta cu gaurele care era asejata peste tastatura. si erau vro 3 sau 4 culori. bosch=ul acela trebuia sa il incarc zilnic sau la doua zile cu riscul sa se inchoda pe la jumatea zilei.
Pana sa am telefonul acela eram chiar impotriva telefoniei mobile. mi se parea daunatoare si fara rost.
Primul tv color l-au luat parinti mei in 1990 dupa revolutie cu banii care erau depusi pentru masina. stransesera 70 000 iar o dacie parca era aprox 100 000 lei. iar atunci s-au devalorizat brusc. au retras banii si au cumparat un televizor color samsung de la lui george copos. erua atunci doua firme de televizoarea care le stiam samsung si goldstar care ulterior a deventi LG.
salutare….mi-a placut foarte mult promisiunea ta in legatura cu revelionul 3D(guta)
foarte tare….tine-o tot asa negrule!
iar in legatura cu televizorul color, imi amintesc ca aveam un televizor Diamant
care se strica foarte repede si era un chin pt noi, copii, sa asteptam sa-l repare. Un timp nu am avut televizor, din considerente financiare bineinteles, apoi am avut prima serie de televizoare Beko, care ne-a fascinat, recunosc. Dar sa nu mai vorbesc de calculator…la care am avut acces nelimitat doar cand am intrat la facultate, dar care nu era al meu ci al unui prieten…amintiri, amintiri….care acuma pt unii sunt ceva normal…bye!
Eu am sa va povestesc despre cum a fost cand ne-am pus cablu. Aveam vreo 5 ani si 2 televizoare color (se mutase o ruda la noi) si le tineam pe amandoua pe cartoon network, fugind dintr-o camera in alta si crezand ca “dincolo” sunt desene mai frumoase..
Ce amintiri!!!…
. Apoi trecerea la tv color a fost o data cu introducearea cablului pe piata din orasul natal(prin 92); eram hipnotizati de cartoon network chiar daca pe vremea aia nu erau subtitrate desenele animate(cu ocazia asta am invatat engleza 
). Nu mai spun de jocurile pe tv TERMINATOR cu dischete(imi amintesc ca in cartier nu isi cumparau mai multi copii acelasi joc; fiecare cumpara alt joc si faceam schimb de dischete; asta pentru ca parintii nu erau dispusi sa investeasca prea multi bani sa ne cumpere noua toate dischetele posibile).
) ) am facut vreun trimestru ore,adica stat in banci si luat dictare, profesorul aratand din cand in cand cu aratatorul spre masina:” acesta este monitor, acesta este un mouse, aceasta este tastatura” bla bla. Prima oara la calculator(al 2-lea trimestru)aveam niste emotii mai mari de cat atunci cand venea veterinarul la bunica sa inspecteze vaca, si noi numai pe sub pat stateam chiar si 3 ore daca era nevoie 
; crancene senzatii ne treceau pe toti:
Sunt nascuta in 85 si imi aduc aminte si acum de televizorul alb-negru (nu stiu ce marca)care avea 4 picioare lingi si subtiri; eram fascinati si eu si fratii mei cum poate un tv asa de mare sa se sprijine pe niste piciare asa de subtiri si tot timpul treceam cu grija pe langa el sa nu il rasturnam
Dar de departe cea mai mare descorerire a fost calculatorul; eram prin clasa a6-a si in locul orelor de lucru manual s-au intrudus orele de informatica; toata masinaria era venita de pe alta planeta pt noi… nu mai pun ca pana sa ne lase la calculator(erau numai vreo 15 calculatoare in laborator si trebuia sa facem perechi de cate doi
Dar a fost frumos si imi amintesc cu placere.
Descoperirile ulterioare(telefoane sofisticate, LCD, laptop)au venit mai usor si au fost si mai usor de acceptat.
Va pup :*
Imi amintesc ca aveam vreo 5 ani si eram doar cu sora mea acasa si nu stiam ce sa facem.Am luat o surubelnita si ne-am apucat sa desfacem sa vedem ce are in el.Era bine.Dupa aceea parintii mei au fost nevoiti sa cumpere altul dar nu alb negru
era color.
Primul televizor color… nu mi-l amintesc…pentru ca m-am nascut in ’90…deci lumea era plina de ele…tin minte insa ca aveam putini ani.. cand cred ca mi-a ramas in minte prima mea amintire…cu un televizor… Ai mei plecasera in alt oras…parca Tg.Jiu sa cumpere un televizor Samsung…cu carcasa de plastic neagra…aveam un Philips gri inainte… pe care insa nu mi-l amintesc…si stateam in patul din camera parintilor mei cand au intrat ei pe usa cu o cutie mare de carton… Montasera televizorul…si am tinut pentru prima data in mana o telecomanda… Nici nu stiam ce face… Dar am descoperit pe parcurs…Anii au trecut si incepuse mania telefoanelor mobile…Avea mama o prietena mult mai tanara…studenta care avea un telefon color…era mare lucru…adus din strainatate… si copil fiind imi doream si eu…dar in nici un caz nu aveam sa primesc prea curand vreunul… asa ca adeseori cand stateam la televizor… ma prindeea realitatea cand ma surprindeam in mijlocul unei convorbiri inchipuite la…telecomanda…:)) nu rade Dan… oamenii mai au mici nebunii:)) Adormeam adeseori cu visul de a vorbi cu cineva la telefon… pana intr-o zi cand eram in clasa a 7-a…si mama s0a gandit sa imi faca un cadou de craciun..desi era …noiembrie… fara sa stie tata bineinteles…:) Si asa am ajuns sa tin in mana …un telefon monocrom… sony Ericsson…gri…care era al meu… Acum…adorm aproape in fiecare seara vorbind cu cineva…si imi doresc uneori sa am o zi in care sa nu existe televizorul care nu tace…fara internetul de care nu ma pot dezlipi ( o alta emotie am avut cand am vazut prima data pe monitorul calculatorului meu scris “google”…aveam internet acasa…nu-mi mai trebuia nimic) , si fara ca telefonul sa sune…macar o zi… Si fara sa fac reclama:)) televizorul inca mai merge…nu au ajuns ai mei la situatia in care isi permit sa si-l schimbe..dar poate le cumpar un tv 3D…ar fi frumos din partea mea nu?…si in vechiul meu telefon…inca suna…doar semnalul nu prea mai functioneaza… si sincer?…nu regret deloc faptul ca nu le-am avut de mica …pentru ca am avut timp sa ajung putin la o mai mare maturitate de a le aprecia valoarea..si mai ales intentia parintilor mei de a nu ma simti…mai prejos decat altii…
Interesanta istoria cu TV-ul color de la Herculane in ’82. Presupun ca ati fost la unul din fostele si frumoasele hoteluri de pe vremurile bune ale statiunii Baile Herculane. Acum, hai sa ramanem pe cuvantul TV si sa va rog sa semnati si sa trimiteti aceasta petitie la toti cunoscutii d-voastra : http://herculane.tv/petitie-online . In ziua de azi, fie color, fie alb-negru, orasul nu mai este cum l-ati cunoscut. Plange si Hercule singur, acolo pe frumoasa Vale a Cernei printre hoteluri si patrimoniu distrus. Participati la salvarea statiunii Baile Herculane. Toate cele bune si pe curind. http://www.Herculane.Tv
Citesc toate aceste comentarii si parca retraiesc perioada copilariei mele. imi aduc aminte cu placere de tv-ul nostru alb-negru langa care stateam ciuliti (eu si dora mea) atunci cand era desenele cu Captain Planet sau Gastele Zburatoare (parca asa se numeau)…imi pusese sor’mea si porecla Nilson (ca numele harciogului din desene). imi amintesc ca mereu sareau butoanele de la Tv si mereu trebuia sa stam pe un scaun langa el ca se le apasam repede pt a nu pierde niciun moment. Apoi cand a aparut primul tv color in casa am fost fascinata, nu imi mai incapeam in piele de bucurie la gandul ca nu o sa mai am nevoie de geamul colorat pe care il foloseam in fata vechiului tv. Apoi a venit minunatul telefon fix….doamne cat eram de incantata, visam si noaptea ca suna si parca aveam senzatia ca trebuie sa ma trezesc si sa alerg pt a raspunde. Primul telefon mobil a venit in clasa a 10-a si mi l-am luat pe ascuns si asa l-am tinut pana cand s-au obisnuit ai mei cu ideea ca a avea un tel mobil nu e cine stie ce mare smecherie. Era un Motorola T90, cu antema si era verde ca o broasca, dar era primul meu telefon si tineam la el ca la ochii din cap. Calculator nu am avut niciodata, in schimb am trait emotia cumpararii primului laptop si a descoperirii internetului abia in primul an de facultate…imi amintesc ca am pierdut cateva nopti pana m-am dumirit eu cum si cu ce se mananca toate acele noutati din viata mea.
Pacat ca in ziua de azi nimeni nu mai stie sa aprecieze lucrurile simple, nimeni nu mai joaca sotronul, leapsa, plasa si cate si mai cate. Toti sunt cu ochii cat cepele la monitorul ala la care noi doar visam, sau poate nici macar nu stiam ca exista….mare pacat