\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cuvintele de mai jos le-am asternut si in carte,poate cindva si aici pe blog…De un lucru sunt sigur, ca de\u00a0Craciun ma reintorc adeseori la muzica ei…<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prima data cind am vazut-o eram pe o scena, am prezentat-o\u00a0 la un festival de Jazz la Timisoara si am retinut-o doar pentru ca era altfel decit toti ceilalti participanti, avea ceva ce te facea sa o urmaresti.\u00a0 Nu sunt un mare consumator de jazz si-mi amintesc ca dupa prezentarea artistilor fugeam in culise la o vorba cu prietenii. Recitalul ei a fost singurul pe care l-am urmarit, recunosc, nu datorita muzicii de jazz cit mai ales a felului prin care stia sa umple scena\u2026 Dansa, radea, cinta, schimba palarii, destul cat sa raman gura-casca eu, un novice intr-ale jazzului\u2026<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ultima data am vazut-o pe un platou de televiziune\u2026 Filmam \u201cO seara de vis\u201d, un show pe care-l prezentam cu Mihaela Radulescu.\u00a0 Era un format-eveniment, in perioada Pastelui si faceam o multime de bucurii, surprize, cadouri invitatilor. Un caz tulburator era al unei\u00a0tinere invatatoare\u00a0de vreo 20 de ani, absolventa de liceu Pedagogic, care se incapatana sa\u00a0\u00a0predea la o scoala\u00a0dintr-un sat din varf de munte. Surprinzator era faptul ca fata era dintr-o familie instarita din oras deci preda la scoala din\u00a0satul uitat de lume\u00a0din pura pasiune. Avea o clasa de 15 pitici, toti topiti dupa ea, si un sat intreg care o diviniza\u2026 Satul NU avea curent !!! In sec 21 un sat din Romania era total lipsit de curent. In emisiune i-am adus pe toti, invatatoare, pitici, sateni\u2026La final le-am oferit sponzorizare pentru racordarea la curent a intregului sat\u2026<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A urmarit toata povestea din culise\u2026 Dupa acest moment, urma sa cinte\u2026 Avea o mirare mare in ochi, era vizibil emotionata. \u201cChiar ii ajutati pe oamenii astia?\u201d. A cintat si din nou m-a uimit\u2026 De data asta si prin muzica, nu mai era jazz, avea un hit comercial difuzat pe toate radiourile\u2026 Dar fireste, si-a pastrat obiceiul\u2026Fatza mare, zimbitoare, o rochie colorata, o palarie in forma de ciorchine de banane\u2026 Exact ca prima data, atunci la jazzul de la Timisoara, cind m-a cucerit cu prezenta ei\u2026<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Uneori joc baschet cu citiva prieteni, saptamanal inchiriem o sala si aruncam la cos\u2026 Intr-o seara de baschet a venit si Tom Boxer\u2026 Ne-am amintit de ea. \u00a0Au cantat impreuna\u2026 Intr-o alta seara, la Bacau, prezentam premiile industriei muzicale si in piata orasului erau adunati peste 10.000 de oameni\u2026 Mi-a venit asa, pur si simplu, sa le reamintesc de ea\u2026 Au tacut 1 minut. Toti ! Apoi au aplaudat\u2026\u00a0Am rostit aceleasi vorbe la interval de citiva ani.\u00a0Atunci, candva , la Timisoara la un\u00a0festival de jazz, si acum, peste ani, la Bacau. Atunci cu ea pe scena\u2026 Acum, doar eu\u2026 vorbele insa erau aceleasi\u2026\u201d Dati-i aplauze\u2026Anca Parghel \u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Multumesc pentru faptul ca suntem aici descoperind impreuna lucruri interesante. Am invatat multe din mesajele primite…CRACIUN LINISTIT !
\n