\u00a0<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Uneori ma simt stingher sa descopar prin google analytics ca unii dintre cititorii acestui blog vin aici via tabloidele care-mi preiau posturile. Stingher pentru ca multi ajung aici fara sa aibe de a face cu lumea prietenilor mei virtuali pe care mi-o doresc cit mai mica !!!\u00a0 Da, cit mai mica ! Asta e motivul pentru care NU vreau sa mi se\u00a0popularize blogul, nu am cerut NIMANUI , NICIODATA vreun link, refuz sa discut cu cei care-mi propun reclame pe blog, o companie insista sa ne intilnim macar sa-mi faca\u00a0 o oferta. REFUZ.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Imi e deajuns televizorul pentru „audiente mari”… De multi ani de zile… Imi doresc ca blogul sa ramina in intimitatea citorva prieteni virtuali. Atit ! A celor care vad altceva decit goana dupa dupa marile audiente\u00a0cu care sunt intovarasit\u00a0de atita vreme. Nu vreau „audienta” aici!!! Nu vreau linkuri, vizitatori multi, bannere, reclame …nimic din toate astea!<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vreau prieteni care sa-l iubeasca pe Mircea Ivanescu, spre pilda. Despre care Negru n-o sa poata vorbi niciodata la televizor…Stiu, am auzit ca blogul meu e un sindrom gen dr.Jekyll and mr Hide…Imi asum dihotomia…Aici il iubesc pe Mircea Ivamescu,\u00a0dupa mintea mea unul din cei mai mari poeti pe care i-a dat Romania vreodata. Inca traieste, retras , departe de lume. Cred ca Ivanescu merita Nobelul pentru literatura atunci cind in 1999 a fost propus, fiind un pionier al postmodernismului european. La insistentele unui amic, Marius Ghilezan, un mare buchinist, am citit-o pe Herta Muler. Nu m-a convins…Ivanescu imi place…Incercati-l daca-l gasiti prin vreo librarie. Merita…<\/p>\n
as vrea sa ma asez pe marginea trotuarului,
\nsa astept sa se faca noapte la capatul strazii \u2013 singuratatea
\nmea de acuma mai are
\nceva la fel cu cea din copilarie,
\nc\u00e2nd nu stiam ca trece pentru totdeauna
\nvremea? nu se poate rascumpara
\ncu nimic vremea de atunci? nu mai ram\u00e2ne
\nadevarat nici un gest, chiar asezat
\npe strada cu capul \u00een m\u00e2ini?
\nsi lumina, care se spulbera pe obiecte,
\nsi obiectele se fac frunze,
\nsi se fac frunze.
\n