As vrea sa ajung zilele astea la Mamaia…In ultimii ani ma enerveaza cumplit statiunea, ticsita de pitipoance cu Vuitton-uri false si de cocalari cu tricouri Polo-calut…Totusi in fiecare an ma intorc acolo…Iordachioaie are o melodie …”ma intorc la tine mare albastra” pe care as pune pariu ca n-ati auzit-o vreodata la vreun radio. Ohoo…radiourile…de acolo vin multe drame ale unor artisti care se cred uitati…Dar asta poate fi subiectului unei alte postari…
Am trait veri lungi la Mamaia si poate de asta simt nevoia sa ma intorc mereu acolo. Radio Vacanta a insemnat o buna perioada din viata mea.
In fata Radio Vacanta e o terasa unde , dupa program sau chiar in timpul lui , trageam la cite un pahar de cola sau de bere. Prin 95-96 am cunoscut acolo, pe terasa , un cuplu care mi-a stirnit mereu curiozitatea. El era cu citiva ani mai in virsta si o sorbea intodeauna din ochi si ea, mai tinara, frumoasa rau,cocheta il cocolosea si-l alinta. In alte seri nu-si vorbeau deloc, pareau certati definitiv si asta m-a convins ca dragostea lor e zdravana, serioasa. A fost o vara in care am stat mult la taclale acolo pe terasa…
Am plecat din radio, am apucat-o pe drumul televizunii si uneori i-am mai intilnit, nu foarte des impreuna. Separat,da…Si mai mult pe ea. Dar de fiecare data cind o reintilneam aveam senzatia ca nu are notiunea timpului, ca nu creste, ca nu se maturizeaza,ca ramine la fel ca atunci cind am intilnit-o prima data, la Radio Vacanta..Tin minte chiar ca i-am povestit Codrutei , atunci cind ii faceam curte, despre atractia celor doi, semn ca m-a marcat povestea lor.
Zilele astea planuiam sa ma reintorc la Mamaia, anul asta n-am fost deloc si niciodata, in niciun an nu mi s-a intimplat sa n-ajung la mare. O sa trec pe la terasa din fata Radio Vacanta, ce paradox, terasa a rezistat anilor, crizei,valurilor. Acolo am cunoscut multi oameni interesanti…Pe unii i-am pierdut, cum ar fi cei doi despre care v-am povestit…El, Serban…Ea, Madalina…
P.S- am primit tot soiul de telefoane de prin redactii de ziare si tv ca sa ma dau cu parerea. Am refuzat pentru ca eu cred ca ce s-a intimplat tine de o maxima intimitate si ma mira sa vad la televizor oameni care-si dau cu parerea, talk-showuri tip priveghi cu invitati care au pareri despre moarte si viata…Nu-i invidiez…
Dane, esti din alta lume. Spun asta laudativ si admirativ, nu in alt sens.
Esti o specie pe cale de disparitie si ma bucur ca in cariera ai reusit sa gasesti o nisa care sa fie productiva fara sa te perverteasca dar banuiesc ca asta a necesitat ceva eforturi din partea ta.
Iti cunosc sentimentul si nevoia de a te intoarce la Mamaia, este acea reintalnire cu tine, nevoia de a ne scalda, macar un pic, in nostalgie. Eu in fiecare dimineata ma despart de mine si in fiecare seara ma bucur sa ma reintalnesc.
Nu pot merge in mamaia. Simt ca nu pot respira, simt ca nu am aer. Peste tot pitzipoance,cum ai zis si tu…pe langa ele unu sau mai multi cocalari. Daca vrei un colt de liniste, nu ai. In afara faptului ca este aglomerat, de la toate terasele se tot aude cate o melodie, 2,3..10! Ba e house, ba e o manea.. Si uite asa ajung eu la sulina. In mijlocul pustietatii cum imi place sa zic. Sau unde faci un pas si cazi de pe harta. In ultimii ani si acolo va fi la fel, din pacate. Vara asta mi-am promis ca merg! Cat mai prind oaza mea de liniste cat de cat intacta!
OFFF!
Mare pacat de ei.Dumnezeu sa-i ierte!
Ba da,am auzit-o,chiar zilele trecute,depinde ce alegi sa asculti.
Cat despre ei,sa-ti ramana mereu in amintire,cum erau atunci.
Pentru mine aceasta intamplare imi reconfirma faptul ca in spatele oricarei povesti mai exista multe alte povesti!
De morti se spune sa vorbesti intotdeauna de bine …
O alta M.M, mult mai celebra, murea in aproximativ aceleasi conditii si despre ea wikipedia spunea :
En dépit de son immense notoriété, sa vie privée est un échec et sa carrière la laissera insatisfaite.
Curios, dar peste ani , cea care incuraja o fata sa nu fie trista, moare din aceeasi cauza: din tristete.Greu de spus ce a fost in sufletul fetei acesteia in ultima noapte a ei.Nu am fost un fan dar am fost uimit si trist ca o persoana tinara si in forma ca ea a luat decizia aceasta.
Despre Mamaia, amintiri si artisti, hmmm, alta poveste. Siguri au fost oameni minunati si plini de viata, dar, cred ca intr-o anumita masura, superficiali si neglijenti cu cariera lor. Multi s-au multumit cu cantari pe litoral, prin terase si pe la nunti atrasi si mirajul unor bani castigati rapid. Cand timpurile s-au schimbat a fost greu sa mai umple salile de spectacol , sa se mai auda la radio sau sa mai lanseze albume.Si au mai ramas doar amintirile si cantarile prin mici targuri nostalgice.
Destul de simplu sa umpli un teatru de vara sau sa aduni o multime de curiosi in slapi si cu slipurile ude pe ei ca sa te asculte cantand.Asa au crezut unii ca sunt artisti.
Cuplul de care vorbesti, pare unul idilic decupat din o vedere de la mare. Prin 91, fiind cateva minute in preajma lor, partea masculina a cuplului parea o pasare de prada langa o vrabiuta fericita dar orbita de prea multa lumina. Aceeasi poveste : vrei sa ai melodii si intrare la radio, atunci un compozitor era solutia.
Cat despre Madalina, pastrand proportiile, ar fi putut sa fie o Celine Dion a Romaniei. Asta daca lucrurile ar fi mers profesionist in Romania. Aceeasi alura, aceeasi silueta si cateodata aceeasi privire trista.Apoi lucrurile se despart. Nu stiu de ce : poate alta tara, poate compozitori mai inspirati, un alt marketing. Se intinde o distanta mare intre cele 2 femei, cam cat cea intre sala de spectacole din Las Vegas si cea de langa Satul de vacanta, ba chiar poate mai mare , cat distanta dintre viata si moarte.
In rest, nu raman decat sincere pareri de rau … Chiar si din partea celor care nu au cunoscut-o bine sau nu au fost fani.Cum spunea cineva durerea unui om este durerea unei lumi intregi.
dupa ’89 n-am fost la mare,dar mi-e dor de apa aia nesfirsita,stind la plaja si gindindu-ma la NIMIC!Am amintiri f.frumoase de la Venus,Costinesti si Eforie .Dar azi pling pentru Madalina,ce-a putut sa faca!Dumnezeu s-o ierte!
foarte frumos spus….pacat ca EA nu mai este…DUMNEZEU SA O ODIHNEASCA IN PACE!
In Romania, litoralul a inceput sa ne faca scarba datorita pitipoancelor si cocalarilor, plus lipsa de respect a multor hotelieri. Bine ca mai amintirile, ne mai putem aminti cu drag de alti ani (pe care nu i-am prins), dar parca le simt lipsa .
, si ai dreptate, la radio nu am auzit-o, eventual la Radio Romania 
Misto melodia
daca ar vorbi marea..cate povesti ar spune!!
of,of..mi-e dor de “marea albastra” si de Ea…
Pai de acolo Sus exista o mare, tre sa existe!, povestea ta este perfect “reala”, doar o trecut la next level!
Foarte bine ca ai refuzat! Eu apreciez! Nu mi se pare normal ce se intampla! Fiecare vine si are o parere. De ce fac asta? Unii au spus lucruri care poate mai bine nu le ziceau. Mai conteaza acum? S-a dus. O familie sufera. E oribil ce s-a intamplat! Oricare ar fi motivul, explicatia si asa mai departe. Poate e un semnal de alarma. Ce e mai trist e ca nu se va tine cont. Dumnezeu sa o ierte!
p.s. Invatam sa apreciem oamenii si valorile adevarate cand nu mai sunt printre noi. Nu e bine, dar asa sunt romanii din pacate.
Stiu melodia… chiar de mult timp n-am mai ascultat-o. Si stiu si de Radio Vacanta… eram mica pe atunci, dar am fost invitata la o emisiune pe plaja, dupa ce castigasem un concurs cu cei de la Abracadabra. In fiecare an cand mergeam la mare cu ai mei prindeam la RRA melodia asta, sau cea de la… ah.. lapsus… revin cu un post si-ti spun. Era o stranie coincidenta ca in iecare an sa ascultam melodiile astea in timp ce faceam cele 8 ore pana la mare.
Curios…
In clasa a III-a am castigat loul I la Tip Top Minitop cu melodia ,,Te-am vazut mi-ai placut”. Mutumesc frumos Madalina, asa am reusit sa te cunosc si eu!
Catalin Crisan – Vorbeste marea.
Si datorita Radio Vacanta m-am indragostit eu de radio….
Numai bine Dan! (te citesc in fiecare zi, dar e prima data cand iti scriu. Sper sa mai ,,vorbim”)
Aut vincere, aut mori!
am ajuns din intamplare pe blogul tau…m-a impresionat….
am ascultat melodia lui Daniel Iordachioaie,este geniala, e pacat ca oamenii intradevar talentati si cu voci extraordinare nu sunt difuzati la TV,radio…in schimb,la pierderea unora dintre ei incepem cu totii sa le reascultam melodiile,sa vorbim despre ei…referitor la Madalina Manole,eu am doar 18 ani,dar am ascultat melodiile ei datorita parintilor mei care aveau casete,nu cd-uri cu ea….eram micuta si cantam,,Fata draga,nu fi trista….”
ma bucur ca ai refuzat sa apari la TV si sa incepi sa comentezi moartea Madalinei,oricum de cateva zile nu mai stau la Tv,e enervant de acum….