Am postat aici, pe blog, povesti cu oamenii care m-au marcat, cu oameni pe care i-am intilnit o data sau cu oameni care mi-au schimbat viata…
Cindva , la Radio Timisoara fiind, am facut un reportaj …Ii intrebam pe oameni care a fost cea mai puternica personalitate pe care au intilnit-o vreodata in viata. Cu care au interactionat…O stringere de mina macar, un schimb de priviri…
Am gasit , intimplator, un batrin care mi-a spus ca , tinar fiind, a fost frizer in Austria…Ca lucra la o frizerie renumita si ca de vreo doua ori l-a tuns pe…Hitler. Mai mult chiar, am ajuns acasa la batrin unde mi-a arata o fotografie, ingalbenita de vreme, cu vreo 10 frizeri, toti tineri, frumosi si-n mijlocul lor era chiar Hitler…Printre ei, printre frizeri, l-am remarcat si pe batrin…Trasaturile i-au ramas…Poza a fost facuta la Berlin, el fiind angajatul unei frizerii cunoscute din Viena…Drumurile vietii sunt intortocheate…Batrinul n-avea ce sa-mi povesteasca …N-a schimbat decit 2-3 propozitii cu fuhrerul. Mi-a spus ca nu-si mai aminteste prea multe. Pe atunci, prin ’94 batrinul avea vreo 80 de ani…S-o fi stins intre timp, fotografia s-o fi prapadit si ea…
Ideea mi-a ramas…Care e personalitatea care v-a marcat cel mai puternic? Cum a fost intilnirea? Povestiti-mi secundele, minutele alea…Mi-ar placea ca apoi, cele mai interesante comentarii sa le publicam pe blog… V-ati gindit vreodata la asta? Care e omul public, personalitatea , celebritatea, cel mai cunoscut om pe care l-ati intilnit vreodata? Macar si citeva secunde…Ce va amintiti? E o tema pentru oglinda retrovizoare…Privim rar in ea…Astept cu mare interes…Multumesc.
Ilie Nastase..Mamaia..2007..impreuna cu sotia si mai multi prieteni se pregatea sa intre sa ia masa.M-am dus la el si l-am rugat sa fac o poza cu dumnealui.A spus “Da!cum sa nu”,si-a dat cu mana prin par in stilul caracteristic,si uite asa am o amintire cu unul dintre cei mai mari sportivi al Romaniei si nu numai.Intamplarea in sine a durat cateva secunde,insa ce m-a bucurat a fost relaxarea si placerea cu care vorbea si relationa cu cei din jur.Ii multumesc pentru amintire ,si tie,Dan,pentru ca mi ai dat ocazia sa impartasesc aceste ganduri!
Salut !
De-a lungul timpului , prin prisma locului de munca am intalnit destule persoane publice … Unele mai fascinante ca prezenta decat altele .
Cea mai importanta persoana intalnita o sa va uimeasca …
Eram in 311 , undeva pe la arcul de triumf daca imi amintesc bine … un ger naprasnic …De pe scaunul de la geam , l-am vazut prin condensul de pe sticla …
Nu era mare de statura … din dreptul geamului abia ii puteam zari fesul ros de timp pe cap .
O geaca de blugi de o culoare nedefinita , purtata de 2 3 generatii , niste pantaloni negri .
Drept , demn , privea in gol cu niste ochi de sticla , o privire fantomatica , goala , am citit in ei ura si dispret .
Autobuzul opreste in statie , cu un gest reflex arunca tigara si o calca cu piciorul. Paseste inauntru dar nu se aseaza , se tine de bara , ofteaza , nu inspira mila , inspira respect .
Intoarce capul si ma priveste brusc , isi intepeneste privirea asupra mea , eram chiar pe scaunul din fata lui . Ii pot vedea acum clar cicatricea , o taietura mare , deja vindecata pe obrazul drept .
Vocea lui calma m-a intrebat cum poate ajunge la gara . I-am explicat , i-am spus sa coboare la Romana unde cobor si eu , apoi , sa mearga la metrou .
Nu am mai schimbat nicio vorba , am coborat amandoi la piata romana .
M-am uitat spre el si i-am mai spus inca odata cum ajunge la gara , apoi , i-am intins o bacnota de 10 lei , nu stiu ce m a determinat sa fac asta .
M-a refuzat politicos : nu pot sa primesc . Multumesc
Tocmai scosesem din buzunar pachetul de tigari , il tineam in mana pregatit sa imi aprind una , a intins mana , mi-a luat pachetul din mana , a scos o tigara , si-a aprins-o , mi-a multumit inca odata si m-a intrebat cum ma cheama .
I-am raspuns , s-a intors cu spatele la mine , pleca spre metrou , prin fumul de tigara s-a auzit : Sa ai grija de tine .
L-am intrebat din mers cati ani are … nu s-a intors … cand cobora scarile de la metrou, mi-a raspuns .
M-am intrebat o lunga perioada : de unde atata ura in ochii lui , fata de ce , de cine, pentru cine dispret si de ce , ce vroia sa faca la gara , unde vroia sa plece .
Avea doar 10 ani .
Buna Dan! De la o vreme raman mai mereu pe blogul tau, pe-aici… Cred ca asta e de bine!
) 
)
Revenind la subiectul postarii tale… Nu mi s-a intamplat sa intalnesc prea des cine stie ce personalitati, persoane publice sau vedete.Insa, la un moment dat, avand vreo 10-11 ani cred, ( sper sa nu gresesc, nu mai stiu exact), i-am intalnit pe drum catre Sinaia sau Brasov, pe cei de la Divertis.Pe-atunci aveau emisiune la Antena 1 si ii urmaream suficient de des.Pur si simplu ii adoram.Acum parca ceva s-a schimbat la show-ul de divertisment de atunci.
Oricum, a fost probabil intamplarea care m-a marcat foarte tare la momentul respectiv.In acea clipa eram foarte fericita si chiar ma consideram extrem de norocoasa fata de toti ceilalti copii.
Multumesc ca mi-ai dat ocazia de a impartasi aceste ganduri pe blogul tau!
Nu l-am intalnit niciodata si din pacate nu voi mai avea ocazia sa-l intalnesc pentru ca din pacate nu mai e printre noi….este un om care m-a uimit prin sinceritatea lui…am plans ca un copil atunci cand am aflat ca nu mai e…parca il cunosteam de o viata….ma regaseam in cugetarile lui…imi pare rau ca nu am trait in acelasi episod decat o scurta perioada de timp…era un om cu care mi-ar fi placut sa stau de vorba de dimineata pana seara si nu m-as fi plictisit niciodata…ma gandesc des la el…este singurul si inconfundabilul OCTAVIAN PALER.Iti multumesc Maestre!!!!!!
Multi din cei pe care i-am intalnit nu m-au marcat in nici un fel ,nu mi s-au parut cu nimic deodebiti. Poate chiar au coborat in ochii mei fata de imaginea pe care o aveam pana atunci.
Dintre persoanele care m-au impresionat fac parte cei de la Luna Amara si Blajazz (formatie din orasul tau…poate ii cunosti). Cred ca muzica si mesajul lor ajunge mai repede la inimi.
M-a frapat teribil insa ca inteligenta si luciditate, chias mi-as dori sa o salut, o persoana unica cred …Marie Rose Mociornita.
Salut Dan, la manastirea din Techirghiol am avut ocazia sa sarut mana regelui. Numai cand ma gandesc la acea zi ma trec fiori. Este cea mai mare personalitate pe care am intalnit-o, simpla lui prezenta te coplesea. Cand ma gandesc ca Iliescu nu l-a lasat sa intre in tara (de doua ori) mi-am dat seama ca mai bine ar fi sa plec din tara (din pacate n-am facut-o).
Am intalnit multe nume celebre romanesti, dar intalnirea cu Regele Mihai s-a impregnat in sufletul meu si va ramane cu mine toata viata.
De mult nu m-am mai gandit la asta, iti multumesc.
Mihai
E greu sa spun – cel mai important om,pentru ca am intalnit gratie profesiei mele multi oameni importanti,ca muzeograf am avut placerea sa cunosc multa lumea importanta ca sa zic asa…pentru ca putini sunt cei care n-au avut curiozitatea sa treaca pragul Muzeului Tarii Oasului,Oasul este un loc mirific si chiar merita vizitat….dar sa revin la intrebare(sa nu ma acuzi ca fac reclama muzeului pe blogul tau..).
Olga Tudorache impreuna cu Mircea Albulescu au vizitat muzeul in urma cu cativa ani…doi titani ,d-na Olga pentru ca avea acea atitudine de austeritate,marturisesc ca m-a blocat la inceput ,abia reusind sa ma desfasor in ghidaj,dar pe timp ce trecea o simteam foarte apropiata,frontiera glaciala s-a rupt si a inceput sa fie foarte deschisa,am inceput parca sa schimbam rolurile,povestea dansa mai mult decat mine…a fost o intalnire care mi-a ramas in memorie,as deveni latifundiara daca as cadea in detalii.
mi-a fost dat sa cunosc mai multe persoane publice asa intamplator. de exemplu pe jojo cand eram amandoi mai mici. ea prezenta un show pe plaja conexarena la mamaia. apoi am fost cu o fata de la oops apoiam cunoscut mai multe vedete din astea de varsta mea (25). sunt normale ca si noi insa m-a impresionat tare de tot cand mergeam de la bucuresti spre cluj intalnirea cu florin piersic pe tren. m-a uimit omul asta
Va rog din suflet sa ne ajutati! Cum si cat puteti! Trimiteti mesajul mai departe! Va multumesc!
http://ioanaspahiu.blogspot.com/2010/01/analize-medicale.html
Orice ajutor material din partea dumneavoastră poate aduce speranţă şi încredere acestui copil şi familiei sale greu încercate.
Donaţiile pot fi făcute pe numele:
Spahiu Laura
Cod IBAN EUR: RO21RNCB05000834973 60002
Cod IBAN RON: RO48RNCB05000834973 60001
Banca Comercială Română – sucursala Sebastian
http://jurnalulanei.blogspot.com/2010/01/despre-ioana.html
MULTUMESC
Celebritati?Hmm,am intalnit cateva intamplator sau datorita spectacolelor.Copil fiind am mers la o petrecere cu ai mei parinti,m-a impresionat Mariana Mihut si faptul ca nu facea “caz de celebritatea ei”.Si-apoi alta data, tot in copilarie, mi-a placut la Gabi Lunca acelasi lucru,simplitatea si modestia.Acum nu stiu cum mai sunt,dar atunci mi-au placut.
Si-acum 20 de ani, tot la o cumetrie,am avut norocul sa-l vad pe Mircea Lucescu,aceeasi impresie mi-a lasat, un om simplu, modest si plin de viata.
Cel mai mult m-au impresionat insa tataie si mamaie(bunici nu le-am zis niciodata) din partea tatei.Tataie avea un har,de a-mi povesti din razboi,din ceea ce vazuse el pe front,incat ma simteam acolo.
Eu nu m-am intalnit cu niciun personaj care sa-mi marcheze viata. Poate ca sunt prea tanara.Poate peste 10 ani imi schimb raspunsul…….poate nu.Nu pot sa stiu…:)
gil dobrica. in mamaia la un restaurant. am autograf!! tare omu!
Daca ai sti cate vedete am intalnit in cazinouri ….. din cultura,politica etc. Unii ca Lis joaca la “comun” , altii la separeuri rezervate…
Am intanlit-o odata pe Andreea Banica la o terasa in Constanta unde lucram ca ospataritza dar nu mi-a lasat nici o impresie…doar ca la T.V arata mult mai bine ca in relitate.
Eu am avut o experienta foarte frumoasa..si ma bucur ca mi-ai dat ocazia sa o impartasesc.
Eram in clasa a 10-a iar profesoara mea de romana mi-a oferit sansa de a o insoti la un eveniment care avea loc in cadrul unei universitati din Targu-Mures si care il avea ca protagonist pe d-l Nicolae Manolescu.Ii citisem toate lucrarile,toate studiile..Insa ceea ce m-a uimit si impresionat,pe langa valoroasa sa contributie la dezvoltarea literaturii romane,in special a criticii noastre literare,a fost simplitatea acestui om,modestia sa exprimata in cuvinte simple dar profunde.A avut un discurs impecabil.. o judecata simpla si clara.La sfarsit,am avut onoarea de a schimba cateva vorbe cu dansul.Cu mari emotii si retineri mi-am exprimat admiratia si aprecierea fata de dansul si fata de operele sale.Cu ochi blanzi,m-a privit,mi-a zambit si mi-a multumit politicos…Inca ma gandesc la aceasta experienta,inca il mai ascult la radio,inca ii mai “pandesc” aparitiile la tv..inca ii mai citesc cartile… si,cred eu, e cel mai “valabil” om pe care l-am intalnit!
am fost vecina de scaun la coafor cu doamna Felicia Melescanu cu doar cateva zile (saptamani….nu-mi mai aduc bine aminte) inainte sa moara. nu m-a surprins vestea mortii sale pentru ca se vedea pe chipul dansei o mare suferinta…
din cate imi amintesc nu am intalnit persoane publice…insa imi amintesc k odata eram cu ai mei in masina si plecam de la locul lor de munca si am trecut pe langa o casa unde doi oameni stateau in poarta…si tin minte ca i-am zis mamei ca asa vreau sa ii vad si pe ei peste multi ani… si atunci mi-a zis tata k cei doi erau parintii tai Dane(tatal tau a lucrat cu tata
)..cred k sa vezi o parte din viata de acasa a unei persoane publice este si acesta un lucru foarte frumos…cel putin pe mine m-au impresionat parintii tai si bineinteles k mi-ar placea sa te intalnesc si pe tine…dar nu se stie niciodata pe ce cai mergem 
Imi place ideea ta…. Pot sa zic ca am avut marea onoare sa joc cu Regele Hagi un meci de fotbal cand eram la liceu. Eram pur si simplu fermecat de el… il urmaream pe teren cu era tot timpul atent la feicare pasa pe care o dadea… ii eclipsa pe toti din jurul lui… un adevarat maestru al fotbalului. Am avut sansa sa jucam in aceasi echipa si imi aduc aminte ca la fiecare gol pe care il marca venea la fiecare in parte sa bata palma ca un gest de multumire pentru efortul depus de fiecare. Cateodata disparea din joc… vreo 3-4 minute dar cand ajungea mingea la el parca era fermecata la picioarele lui. Pot sa spun ca o fost o amintire extraordinara. Un om foarte mare si pe teren si in afara lui.
In fiecare vara intalnesc o multime de vedete care vin la plaja insa multi vorbesc de cele mai multe ori nu tocmai frumos ci pe un ton superior ceea ce mi se pare foarte urat din partea lor.Niste persoane cumsecade mi s-au parut Banel Nicolita, Elena Udrea dar si Luminita Anghel.
nu vreau sa para a linguseala sau ceva de acest gen,dar pentru mine a insemnat mult sa te intalnesc pe tine si pe mihaela radulescu.de asemenea,l-am mai intalnit pe stefan banica si mi-a lasat o impresie foarte buna aratandu-se foarte amabil(cel putin cu mine
).
dar asa cum am mai spus,cel mai mult m-am bucurat ca te-am cunoscut abia dupa ce ti-am descoperit blogul(asta insemnand de la primele postari)de atunci am fost si mai mandra ca am avut ocazia sa te cunosc personal.seara buna,dan!
Robert Swan, primul om care a ajuns mergand pe jos la ambele poluri. ale planetei. noastre. un amanunt care mi-a ramas in minte – din ce am vazut, viata unui “erou” ca el consta 90% in “strangere de fonduri” (adica a cere bani de la diversi) si 10% (maxim) explorarile propriu-zise. de-atunci mi s-a mai calmat visul de a deveni explorator adevarat.
Salut Dane!
Eram in anul 2007 in statiunea Mamaia la prima editie a concursului de barci pe apa.Era foarte multa lume stransa pe malul lacului,atrasa,probabil,de zgomotul motoarelor puternice. Am urmarit cateva zeci de minute dupa care am vrut sa plec.Atunci l-am vazut pe domnul Toni Grecu de la Divertis imbracat foarte simplu,stand si privind cursa dintre oameni.Doar mi-a zambit,nu am facut nicio poza.Atunci mi-a demonstrat ca este un exemplu de modestie.Spun asta pentru ca sunt convins ca ar fi primit foarte usor un bilet la tribuna VIP,el lucrand la Antena1 in acea perioada iar transmisia a fost realizata de acest post de televiziune.
Cea mai impresionanta poveste este pe de parte cea a lui Costin Ursu. Si cu talent scrisa.
Dan, se scrie Führer sau Fuehrer daca vrei.
@fiore- mereu mi-am dorit sa o intalnesc pe doamna Felicia Melescanu.Nu stiu de ce,de pe vremea cealalta,ante’89,mi-a lasat impresia unei persoane calde si linistita.
Cred ca cea mai cunoscuta persoana care am vazuto e Ronaldo.Ceva ani in urma a jucat Fc Brasov un meci in cupa uefa cu Inter Milano,am fost oarecum fascinat sa il vad.aaa inca ceva…am vazut echipa Stelei in Scotia …am fost la meci dar nu prea mia placut….acum singura persoana care as vrea sa o vad e fosta mea iubita
am apucat sa dau mana cu cei de la holograf. Au avut un concert in oras la mine si dupa ce au terminat au fost intr`o alimentara ca sa isi cumpere niste salam si paine pentru sandwichuri pe care vanzatoarea le-a facut acolo pe loc. cum am intrat , am ramas masca , nu imi venea sa cred ca si dan bittman si ceilalti din trupa mananca sandwichuri (salam+paine+mustar!) din acelasi loc ca si mine. Fara fite , fara fumuri de vedete foarte deschisi si comunicativi. Jos Palaria
Ahh! mi-am amintit. l-am vazut si pe Codrut Keghes (Dezbracatu’) pe strada trecand pe langa mine!! e foarte bizar sa vezi o vedeta plimbandu-se pe o strada intr`un oras mic ca botosani.
Mi-e imposibil sa fac un clasament…Nici nu mi-am propus asta . Interesante comentarii, frumoase. Multumesc.
Oare e tarziu? Desi numarul primaverilor mele nu e atat de mare, am avut totusi ocazia de a intalnii multi oameni interesanti, marcanti. Te-am intalnit chiar si pe tine la un concert, acum muuuulti ani la Cluj, La Sala Sporturilor. Prezentai. Stiu ca m-am strecurat si m-am inghesuit, mai mica fiind, sa iti iau un autograf de la marginea tribunei. Eram atat de mandra cand am vazut ca te apropii si cu un gest grabit mi-ai semnat un pliant ce-l aveam in mana. Ce mandra am fost. Chiar si acum cred ca-l mai am pe undeva
Am avut norocul de a fi la unul din cele mai bune licee din Cluj, unde au venit multe personalitati: Un diplomat american, ambasadorul(sau consului?) Norvegiei, si mai ales Printul Radu. A fost unul din cele mai marcante personaje pe care le-am cunoscut.Genul de om pe care l-as aduce sa traiasca in lumea mea perfecta, in societatea mea utopica. Un om bun, caruia realmente ii stralucesc ochii de caldura, cu gesturi si vorba blanda. Ne-a povestit cu entuziasmul unui copil ceea ce face el, ce ar vrea sa vada de la tara aceasta, si apoi ne-a intrebat pe fiecare, noi ce am putea face pentru a schimba in bine.
Eram copii. Si totusi ne-a tratat de la egal la egal. A avut rabdare sa discute cu fiecare in parte.
Iubesc oamenii pe gesturile carora recunosc bunul simt si modestia, care dau dovada de un grad de cunostinte impresionant, fara a epata. Asa a fost, si este Printul Radu. Un om sincer, cald, cu multa educatie, si mai ales, un caracter cum rar intalnesti.
Dane, am avut bucuria să întâlnesc în viaţă mai multe personalităţi. Cele mai importante sunt: Helmuth Kohl, Fabio Capello, Bajaga (prin februarie ’90, la un concert din “Olimpia” de la noi din Timişoara) şi Radu Duda. Aş vrea foarte mult să completez lista cu Sting şi Clapton, dar ştiu eu dacă voi fi aşa norocos…
Am citit comentariile si mi-am scotocit in amintiri.Am intalnit multe personalitati,si si mai multe personaje…Vedete care s-au comportat ca oamenii normali si oameni normali cu apucaturi de vedeta…Andreea Esca,Andreea Marin…Dar o amintire tare draga mie e un pranz cu Domnul Ernest Maftei.Aveam doar 17 ani,si m-a fermecat…Vorbe chibzuite si intelepte,un umor destul de fin…un magnetism,care ii alunga anii…
Cel mai important om pe care l-am intalnit…sau extrapoland: o carte, un autor, un vers care ti-a schimbat viata!!! M-am gandit de multe ori la asta!! Exista in viata mea persoane care, hai sa spunem ca si-au pus amprenta pe viata mea, au aparut in momente in care aveam mare nevoie de interventia cuiva sau a ceva pentru a-mi putea schimba in bine viata in acel moment. Aici o sa amintesc doua persoane: pe profa mea de germana dna Suciu Carmen, de o eruditie si eleganta extraordinara si pe Catalin, un tip brilliant, care m-a facut sa inteleg ca ideile mele desuete despre viata, jobb (la momentul respectiv jobbul era pe locul I in viata mea) ar cam trebui reevaluate, o abordare pragmatica si nu atat de visatoare era doar in folosul meu! Reflectez si la faptul ca poate noi ne cautam aceste persoane deosebite, pentru ca acele lucruri pe care le admiram sau le invatam de la ei sunt in stare latenta si sunt doar declansate de ei.
Cat priveste personalitatile cu care am venit in contact la un moment dat, acestea cred ca sunt intalniri irelevante, care ne provoaca o anumita euforie de moment, datorita gandurilor si exaltarii proiectate in acea persoana. Insa aceste intalniri ne marcheaza doar in masura in care ego-ul nostru este flatat pe moment. Daca ele exercita si o anumita influenta asupra vietii noastre este discutabil….
Adevaratii oameni importanti pentru noi sunt cei alaturi de care crestem, de la care invatam, care ne invata sa ne dezvoltam: oamenii calzi, care ne ofera iubirea lor fara a ne cere nimic in schimb, care ne iubesc chiar daca nu le place totul la noi, care au suficienta intelegere pentru toate stangaciile noastre. As putea spune acele suflete-pereche in care eu identific nu numai un iubit, asa cum este incetatenita aceasta sintagma, ci orice persoana care apare in viata noastra cu scopul de a ne sustine si a ne readuce zambetul pe buze.
Si ca sa-ti raspund la intrebare: l-am intalnit la o conferinta pe Eugenio Coseriu (lingvist), personalitatea care mi-a marcat studentia. Eram si sunt entuziasmata de scrierile sale si adoram fiecare cuvintel. Va puteti imagina oare cat de invadat de bucurie mi-a fost sufletul???? Desi nu i-am adresat niciun cuvant, doar i-am ascultat discursul in cadrul unei invitatii, m-am simtit extrem de multumita ca o data in viata am avut ocazia sa-l vad si sa-i ascult invataturile.
Va ramane de neuitat pentru mine!!!!
Dan Spataru. Cea mai mare voce masculina a Romaniei.
In Abrud, jud. Alba.
Spectacol extraordinar, eram un copil in vremea comunista…
Salut Dane!! Fara laude si fitze pot spune ca eu am cunoscut destul de multe persoane publice sau vipuri cum le mai spune,printre ele si pe tine
,am lucrat la un hotel din tm vreo 4 ani jumate si crede-ma pe cuvant ca au trecut destui pe acolo,dar sa revenim la o persoana care ma marcat si pe care o respect si o stimez este dl.Cristian Topescu,un om de o modestie rara si un caracter deosebit.Sunt sigur ca si tu l-ai cunoscut si probabil ca multi altii ai aceasi parere ca mine!ciao
Seara buna Dane, te cheama k si pe verisorul meu, desi cu el nu prea m inteleg prea bine sau d fapt n prea vb cu el. Sorry d introducerea prea stangace. M uit si m minunez cu un om poate s adune l o alta altii oamenii si sa discute si sa polimizeze pe diferite teme de interes general sau nu. Desi nu sunt o persoana publica, si sincer sa fiu nu cred ca as putea duce crucea celebritattii in spate(prefer alta cruce)mi-as dori sa-mi fac si eu un blog, si nu un bloc(rad). Dar sa lasam introducerile spumoase si sa trecem la ceva mai interesant, zic eu. la intrebarea(sunt multe intrebari pe care le-aipus si le vei pune in continuare)(se spune ca omul cu intrebarea calatoreste), pe care ai avansat-o p blog cu privire la ce pesoana ne-a markt p noi viata sau existenta la un moment dat eu iti raspund asa;Diriginta mea, de fapt fosta diriginta de scoala generala.Nu am sa uit nici pana ziua de azi momentul acela. Um moment pentru unii banal, dar pentru mine hotarator. eu ca persoana sunt introvertita, desi nu in doze f mari cum eram in generala. Diriginta, care imi era si profa d mate, o persoana calculata, rigorista asa cum ii sta bine unei profesoarei de orice materie ar fie ea, mi-a demonstrat un lucru nestiut d mine pe atunci, ca fiecare dintre noi, indiferent de greutatile pe care le avem, impotant este sa trecem peste ele si nu oricum, ci avand pe cineva langa noi, fie si cu o vorba buna. era dupa ora de matematica, in recreatie, cand la un moment dat s-a apropiat de mine si m-a intrebat de ce sut asa de retras, in lumea mea.nu mai stiu ce i-am spus, dar stiu ca dupa ce am discutat cu ea pret de cateva minute mi-am recapat increderea in mine sau de fapt am capatat ce nu aveam.tin pe aceasta cale sa-i multumesc, desi personal nu am facut-o niciodata. Un om simplu iti poate arata viata cu altii ochii.
Tite Kubo. Tie si probabil la 99% din cititorii tai numele asta nu va spune nimic. Pt noi cei cunoscuti ca “otaku”, omul e o legenda vie. E un “mangaka”, creatorul “Bleach” si unul din cei mai tineri si mai talentati din bransa sa. M-a uimit prin simplitatea si modestie si m-a facut sa respect si mai mult spiritul si educatia japoneza.